Incurajare pentru 2011 si un exercitiu de renuntare

 
                                Incurajarea pentru 2011

                                           Domnul te iubeste.
                                           Domnul te indruma.
                                           Domnul este pentru tine.
                                           Domnul nu te dezamageste.
                                           Domnul este cu tine.
                                           Domnul iti ofera cele necesare.
                                           Domnul te binecuvanteaza.
                                           Domnul iti da liniste.
                                           Domnul te intareste.
                                           Domnul iti raspunde.
                                           Domnul te sprijina.
                                           Domnul te sustine.

(Adaptare dupa DaySpring.com)

                                  La multi ani in Domnul si cu Domnul!

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Toate actiunile benefice ale Domnului sunt continue, neintrerupte si se intampla in prezent.

Domnul nu reproseaza repetat greselile comise in trecut si nici nu proiecteaza sentimentul de vina pentru greselile ce sunt posibil a fi comise in viitor.

Domnul nu retine pacatul, contrar credintei oamenilor ca "orice am face, suntem pacatosi". Exista o stare naturala a omului, aceea in care el comunica firesc prin inima sa (spirituala) cu Domnul, in aceasta stare pacatul este un non-sens. Sa intelegem deci greseala pe care o facem inconstient (sau nu) de a ne considera incapabili de a trai in deplina armonie cu Domnul. Sa renuntam la aceasta credinta limitativa si daunatoare. Ne sta in putere sa decidem curajos: pot si vreau sa ma bucur de viata alaturi de Domnul, uitand orice alte conditionari invatate despre cat de greu este sa-l multumesc pe Domnul.

Nu este greu sa il bucur pe Domnul, este usor: trebuie doar sa fac ceea ce face si El: creeaza cu iubire, ofera cu iubire, iarta cu iubire.

Natura noastra spirituala este creata de El, sa incetam sa ne mai scuzam ca nu putem mai mult, ignorand "mostenirea din Ceruri": starea noastra spirituala originara complet restaurata.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Daca tu crezi *macar in parte* in cele scrise mai sus, atunci cauta sa te impaci in primul rand cu tine si apoi cu acei oameni pe care continui sa-i respingi sau sa-i consideri dusmani. Daca mai ai de resurse (si ai, doar cere si le vei descoperi in tine!) atunci fa chiar mai mult: iarta-te pe tine si apoi iarta-i pe toti!

Daca tu crezi *macar in parte* in cele scrise mai sus, atunci cauta sa nu interpretezi altfel cele scrise mai sus incat sa ajungi cumva sa il folosesti pe Domnul in micile tale razboaie cu oamenii pe care continui sa-i respingi sau sa-i consideri dusmani. Nu e necesar sa ti-l iei aliat in razboaie pe Domnul, daca nu crezi intreaba-L ce parere are despre lupta si razboi.

                                Exercitiul de renuntare


                     Conteaza mai putin sa intelegi:
                     "de ce" s-au intamplat toate asa cum s-au intamplat,
                     "de ce" te-ai respins si nu te-ai acceptat pe tine,
                     "de ce" i-ai respins si nu i-ai acceptat pe ceilalti,
                     "de ce" nu ai ce ti-ai dorit,
                     "de ce" nu esti ce ai visat,
                     "de ce" nu simti fericirea de a trai,
                     "de ce" ai un sentiment vag sau clar de neimplinire,
                     "de ce" toti oamenii pe care ii intalnesti par a te rani/ insela/ minti/ fi indiferenti fata de nevoile tale,
                     "de ce" ...
                     "de ce" ...
                     "de ce" ...

Cu simplitate, renunta la aroganta ascunsa in intrebarea permanenta "de ce" si accepta un nou nivel al ignorantei personale prin urmatoarea declaratie (nu folosi cuvinte ca "bine" sau "rau" pentru ca la nivelul nostru, "binele" si "raul" sunt uneori atat de amestecate incat nu ne-ar ajunge o viata sa le separam)


"Nu stiu *de ce* toate s-au intamplat asa (de greu, de dificil, de dureros), insa imi doresc sa fie altfel (mai simplu, mai usor, mai natural) si renunt la dorinta obsesiva de a intelege si la dorinta obsesiva de a controla viata mea si a celorlalti din jur. Imi deschid mintea catre simturile corpului si catre vocea Domnului pentru a primi iubire neconditionata, ajutor prompt, intelegere potrivita cu nivelul meu de evolutie si forta de actiune in prezent. Ma pastrez in armonie cu mine si cu Domnul. Accept cu naturalete ghidajul spiritual al Domnului si nu caut sa il inteleg cu mintea, ci mai degraba sa-l urmez cu inima si fapta."

Practicand exercitiul acesta, ne oferim sansa renuntarii la o mare parte din balastul mental ce ne tinuieste in taramurile cetoase ale suferintelor karmice. Apoi, vom simti tot mai mult Ascensiunea spirituala in viata de zi cu zi, iar dimensiunile interioare ale lumilor spirituale isi vor redeschide portile inchise de milenii ...

Si daca intr-adevar va fi o schimbare profunda in 2012?

Voi ce ati alege: mintea (vocea ego-ului construit din perceptii si convingeri limitative si eronate) sau inima (vocea eterna a Divinului din noi) ?

Voi ce v-ati dori sa se intample in 2012, daca ar fi sa va puteti alege realitatea in care doriti sa continuati sa traiti: realitatea limitarilor si fricilor nenumarate sau realitatea iubirii ca stare naturala permanenta a oamenilor?

7 minute pentru trezirea noastra (cu subtitrare in romana).

La Multi Ani, Romania!

Ce-ti doresc eu tie, incercata Romanie?

Sa renasti cat mai curand
prin frumosii tai nebuni romani ,
Ce inca iti mai simt sufletul cantand...

Printre ramurile uscate
de paduri batrane, defrisate
Printre oamenii grabiti
sa-si mai vanda pe'un banut
Timpul lor pretios de viata,
Printre slutii si uratii
cocalari si pitipoance,
mitocani si parveniti
ce'n masini mult prea luxoase
isi poarta tantosi cu inconstienta crasa
permanenta corigenta la omenie si decenta;

Printre boiernasii noii ordini,
de curand intitulata: capitalism si economie de piata,
ce pastreaza drept virtute singulara
cine da'n agoniseala
mai devreme si mai mult;

Printre disperatii saraciti
medici, profesori, batrani,
haituiti, umiliti, nefericiti
striviti de permanenta si incompetenta guvernare
ce mereu ii uita in vreun procent de reducere bugetara...

Asta iti doresc:
Scutura-te de nedemnele uscaturi
ce vremelnic ii conduc pe copiii tai
Ofera-le celor ce inca iti simt muzica din doine
un crampei sincer si adevarat de ideal -
O speranta noua sustinuta de viziune si coerenta.
Un motiv de implinire:
    "Hai sa dam mana cu mana"
Sa facem asa incat chiar sa traim mai bine!
Nu din vorbe si minciuni, ci din fapte, oameni buni.
Sa-ncetam sa dam cu sapa tot la groapa celuilalt,
sa mai si hranim cea capra a vecinului gospodar!
Sa ne indreptam in fata capul ce cu teama in spate mai zaboveste
Si sa inaltam o noua Minte catre Cer, si o noua Inima mai larga!

...
"Dulce Romanie, asta ti-o doresc!"

Până când incompetenta din prezent poate justifica măsuri criminale fată de viitoarele generatii?

Traim vremuri dificile, cand daca ne bazam ca ceea ce este garantat de Stat va ramane asa pe o perioada suficient de lunga, ne putem insela amarnic. Iata un exemplu din vecini: Ungaria calca pe urmele Argentinei in cosmarul pensiilor private .

Acum 2 zile, in Senatul Romaniei s-a respins cu o majoritate confortabila inca o incercare aberanta de a afecta Pilonul II - sistemul de pensii private obligatorii. Ce mi se pare aberant si ingrijorator, este insistenta cu care anumite grupuri de interese incearca demolarea acestui sistem aflat inca in faza incipienta de dezvoltare. De la inceputul anului au fost depuse nu mai putin de 4 (!) asemenea initiative legislative negative impotriva Pilonului II. Dintre ultimele argumente prezentate au fost:

• desfiintarea acestui sistem "ar face ca problema neplatii pensiilor in sistemul public sa nu se mai puna"

 Intrebari deschise:
--> Pentru cat timp ar rezolva aceasta problema?
--> Ce alternative raman dupa ce si aceasta bula de oxigen pentru sistemul public de pensii se va fi terminat? Banii cui mai pot fi deturnati? Poate a romanilor care muncesc in strainatate? Daca i-am impozita dublu de exemplu, macar 10 ani, nu-i asa ca am mai salva putin bugetul de pensii?...

• actiunea Ungariei de a incerca sa-si distruga Pilonul II...

Citesc si nu-mi vine sa cred ce citesc. Adica, foamea de bani din prezent este atat de mare, panica de a face rost de bani acum este atat de mare, incat se justifica orice masuri legislative ce se inscriu pe coordonatele:
-> dupa noi, potopul
-> sa avem bani sa traim si azi, mai vedem la anul ce vom face.

Nu conteaza efectele pe termen mediu-lung usor de anticipat:

• saracirea previzionata si GARANTATA a tuturor celor ce spera la o pensie decenta de la Stat, in viitorii 30-40 de ani
• eliminarea viitoarei categorii de pensionari (s-o numim "fericiti") care ar putea compensa pensia ridicola de la Stat cu o pensie privata rezonabila, economisita ca rezultat al eforturilor proprii ale acestor oameni prevazatori de-a lungul anilor de activitate.

Lipsa de viziune asupra schimbarilor demografice dramatice din viitorul nu prea indepartat, lipsa de responsabilitate fata de toate generatiile viitoare (copiii si adultii de azi -> viitorii pensionari de maine) mi se pare pur si simplu incalificabila. Ce institutie de stat in aceasta democratie romaneasca atat de originala are nivelul de competenta pentru a desfiinta din punct de vedere politic asemenea indivizi si grupuri de interese a caror actiuni iresponsabile si rau voitoare pot provoca cutremure sociale in anii care vor veni? Probabil ca nu se va inventa in curand o asemenea institutie. Mai repede se va ajunge sa colonizam alte planete unde peste ceva secole vom putea reinventa un nou sistem socio-economic. Si evident, ramane la indemana solutia luarii lumii in cap. Ne luam cati mai suntem in stare si plecam undeva unde presupunem ca deciziile politice sunt luate de oameni mai responsabili.

Pana atunci, nevoile de baza ne subjuga libertatea de a alege la suficient de multi dintre noi incat sa sustina actualul sistem social plin de malformatii, cangrene si hominizi ratati evolutiv. Poate intr-o masura mai mare decat la alte neamuri, a doua natura a romanilor este supravietuirea cu orice pret. Iata, traim zilnic platind acest tribut de credinta inconstienta si colectiva!

Ultimele cuvinte, ultima sansa.

Tatalui meu, Gabriel-Dan



“O fetita de 15 ani calatorea impreuna cu parintii si fratele ei in varsta de 8 ani intr-un tren de marfa. Uitandu-se la cum era imbracat fratele ei a constatat ca fratiorul ei nu avea pantofi in picioare.
Atunci sora mai mare l-a mustruluit sever:
“Cum poti sa fii atat de prost. Nu poti sa ai grija de lucrurile tale. Pentru numele lui Dumnezeu”.
Acesta a fost si ultimul lucru pe care sora mai mare l-a spus fratiorului ei. Erau in trenul care ii ducea la Auchwitz.
Din momentul coborarii din tren, sora sa nu si-a mai vazut fratele vreodata. Si nici parintii.
Din familia ei numai ea a scapat si atunci cand a iesit din lagar, intorcandu-se la viata, a facut un legamant: ca nu va mai spune niciodata nimic pe care sa nu-l poata considera drept ultimul cuvant.
Putem face asta ? Nu chiar, ne-am insela si pe noi si pe ceilalti. Dar este o posibilitate spre care putem tinde……Multumesc”.

Benjamin Zander – dirijorul filarmonicii din Boston



In 16 februarie 2002, ultimele cuvinte ale tatalui meu spuse la telefon au fost: "Noi nu sarbatorim asa ceva." Imi raspundea suparat la urarea mea de "la multi ani" de Sf. Valentin. Era suparat pe mine, cred ca din punctul lui de vedere supararea era justificata. Si poate ca imatur cum eram, n-am reusit sa inteleg nici cu ce il suparasem exact inainte si desi simteam nemultumirea lui, am ales sa trec prea usor peste greseala si sa-i urez pe un ton vesel ceva nepotrivit cu dispozitia pe care el o avea. Cu experienta de acum, as fi inceput convorbirea asa: 

"Draga tata, simt ca esti suparat pe mine si desi nu imi dau seama exact cu ce te-am suparat, as dori sa-ti spun ca imi pare rau pentru ce am gresit si ca sperand ca ma ierti chiar azi, vei accepta urarea mea de "la multi ani" de Sf.Valentin. Si nu in ultimul rand, as dori sa iti multumesc pentru ca iti pasa de mine si as dori sa stii ca te iubesc!"

Din pacate, nu a mai apucat sa-mi spuna ca i-a trecut supararea, dupa 3 zile a plecat definitiv din acest plan de manifestare. Astazi ar fi implinit 66 de ani. 

"La multi ani" din nou tata drag, intr-un univers paralel in care tu ai ramas inca in corp, sper ca urarea mea de astazi sa se auda si daca acolo-acum suntem cumva din nou suparati, sper ca de data aceasta sa nu mai lasam sa fie umbrita bucuria sarbatoririi!

Incepe Toamna, contemplati azi Apusul ultimei zile de Vara!

Desi mi s-a parut ca a inceput prea devreme toamna aceasta, aseara mi-a atras privirea o Luna mai speciala decat de obicei: era mai luminoasa parca si avea un halo mai aparte.

Citesc mai jos ca azi incepe de fapt toamna astronomica si ca pentru prima oara in ultimii 19 ani, inceputul toamnei in emisfera nordica coincide cu faza de luna plina, este momentul cunoscut in popor drept "Luna Recoltei". Din cauza fazei de luna plina, mai este supranumita "Super Luna Recoltei":

http://science.nasa.gov/science-news/science-at-nasa/2010/22sep_harvestmoon/

Incercati sa priviti apusul astazi, Soarele si Luna vor lumina la distanta de 360 de grade oferind o stralucire aparte, marcand unul incheierea verii iar cealalta inceputul toamnei. Daca ati vizionat "City of the Angels", va veti aminti desigur, de imaginea de neuitat a ingerilor care privesc nemiscati cele 2 momente fundamentale pentru viata pe Terra: rasaritul si apusul Soarelui.

Amintiti-va de ritmurile ce regleaza Viata noastra planetara, intrati periodic in rezonanta cu ele si vindecati-va pe loc de tulburarile induse de rezonanta cu alte ritmuri umane, pe care vrand-nevrand, le acceptati prin fatidica sintagma: "asta e viata"! Priviti Apusul si taceti in voi, fiti un martor discret al retragerii luminii si bucurati-va de pacea noptii - rezonand cu pacea din voi. Priviti Rasaritul si zambiti cu toata fiinta voastra catre noua sansa de a primi neconditionat lumina Soarelui - precum este ea oferita!

Amintiti-va ca "precum in Cer asa si pe Pamant" are ca analogie si "precum in lumea exterioara asa si in cea interioara".

La multi ani, copile drag!

* Lui Matei Rafael *


Un 1 Iunie mai ploios si plin de nori exteriori, nu-mi amintesc sa fi trait pana acum. Frageda bucurie interioara parca nu are suport extern: oameni grabiti pe sub umbrele, soferi agitati in masini cu geamuri aburite de o respiratie prea grabita, stirile zilei obosite de atata criza, prostie, lacomie, nepasare umana.


Sperata mi se-nfiripa auzind la radio o voce de copil ce interpreteaza stangaci dar plin de bucurie, un cantec oarecare al unei artiste pe val, apoi auzind ca un alt copil a castigat o excursie la Disneyland scriind o poveste frumoasa (tot pentru copii) si surpriza! comentatorii din emisiune au ideea plina de bunatate de a incerca sa publice toate povestioarele din concurs. De cand n-am mai auzit de un eveniment publicistic legat de tiparirea unei carti de povesti... Tiparim autobiografii si povesti de viata dramatice, slavim tenacitatea altora de a scoate apa si profit din piatra seaca si bugetul public, vorbim in desert cerand dreptatea unei legi umane care pe langa ca e oarba, e si muta si lipsita de maini si de picioare, visam in secret sa ne martirizeze cineva (daca se poate fara durere) pentru a ne putea si noi aseza precum fluturii cei frumosi, in insectarul istoriei umane. O pseudo-canonizare in ochii impaienjeniti de rataciri diurne ai eului nostru "matur". O foame de public, de timp de antena, de exprimare a golului de neexprimat din noi. Un sir imens de condamnati la ghilotina bucuriei de a trai.


Si uitam mereu de copii, de bucuria lor simpla si imensa de a fi, de a se juca, de a rade si plange zgomotos, de a se supara serios pentru toane, de cadea si de a se ridica uitand de cadere, de a multumi sincer pentru un simplu zambet...


De pe marginea disperarii, desupra vaii plangerii, decid: in fiecare zi sa fiu cu tine, copilul meu din mine, copilul meu Matei Rafael!

Imbratisarea care salveaza

Mai vazusem fotografia si explicatia atasata, insa doar azi si simt cu adevarat efectul benefic al unei imbratisari, fie ea si oferita mental... in absenta proximitatii fizice.

Si ce va fi de ne vom imbratisa mai des persoanele iubite si dragi din viata noastra? Vom zambi mai mult? Vom suspina mai putin? Vom ofta mai des scotand din noi amintiri de demult cand noi sau altii ne-am/au refuzat imbratisari ce ar fi putut aduce pace si implinire sufleteasca?


Imbratisarile repetate necesita practica repetata, o rutina buna. Imi dau seama ca ar trebui sa ne invatam copii ca in fiecare dimineata, sa isi imbratiseze parintii sau fratii/surorile. Asta devine vital mai ales dupa o varsta cand "rusinea" de a avea "parintii astia" intuneca puritatea unui mental inca prea crud. Si noi ca parinti ar trebui sa ne auto-educam sa ne imbratisam copiii mult mai des, si mai neconditionat, si uneori chiar in detrimentul unei dispute verbale gen "care pe care" sau "cine are ultimul cuvant". O imbratisare sincera chiar face minuni de intelegere dincolo de cuvinte, iar "acolo" este taramul Inimii...


Scriind despre ce bine e sa iti imbratisezi persoanele dragi, imi amintesc de povetele lui Isus (Luca 6:27-36)
"Ascultaţi cu toţii! Iubiţi-vă duşmanii! Faceţi bine celor ce vă urăsc! Rugaţi-vă pentru fericirea celor care vă blesteamă; imploraţi binecuvântarea lui Dumnezeu peste cei care vă lovesc.  

Dacă vă pălmuieşte cineva pe un obraz, daţi-i-l şi pe celălat! Dacă vă cere haina, daţi-i şi cămaşa. Daţi ce aveţi oricui vă cere; şi când vi se iau lucrurile, nu vă îngrijoraţi la gândul că nu le veţi mai primi înapoi. Purtaţi-vă cu alţii aşa cum aţi dori să se poarte şi ei cu voi. 

Ce credeţi că meritaţi laude doar pentru că-i iubiţi pe cei ce vă iubesc? Chiar şi cei fără nici un Dumnezeu fac aşa! Şi dacă faceţi bine doar acelora care vă fac bine - credeţi că e mare ispravă? Până şi păcătoşii procedează la fel! Iar dacă împrumutaţi bani numai celor care vi-i înapoiază, ce bine mai e şi acesta? Chiar şi ultimii oameni le vor împrumuta celor de felul lor, când ştiu că-i vor primi înapoi.

Iubiţi-vă duşmanii! Faceţi-le bine! Daţi-le cu împrumut. Şi nu vă neliniştiţi la gândul că nu vă vor plăti. Atunci răsplata voastră din ceruri va fi mare şi veţi proceda ca nişte adevăraţi fii ai lui Dumnezeu: căci El este bun şi cu cei nerecunoscători şi cu cei foarte răi. 

Străduiţi-vă să manifestaţi aceeaşi compasiune ca cea a Tatălui vostru."

--- Macar de vom reusi sa-i imbratisam pe dusmanii nostri sau pe cei care ne sunt antipatici ori ne fac viata grea, si tot va fi un pas important in sensul invataturii Lui!

Imbratisarea deschide Calea Iubirii!

 

Sensul Vietii in 700 de cuvinte

Multumesc, mag dalen!

     Recomandare: de facut cat mai multa liniste in minte in timp ce vizionati filmul.

"A fi impreuna"

Am dat peste un citat atribuit lui Henry Ford:

"A fi impreuna este un inceput. A ramane impreuna este un progres. A lucra impreuna este un succes!"

Impulsul initial a fost de a aprecia mai ales ultima propozitie, caci "a lucra impreuna" mi-a sunat asa: "a lucra impreuna intru cele spirituale" sau daca vreti intru cele "duhovnicesti".

Mai trecura cateva minute si m-am intrebat: de ce "a fi impreuna" ar fi mai putin valoros? Doar simpla constientizare a "fiintarii impreuna" cu cineva energizeaza orice fiinta umana rezonabil de normala (asa mi-a venit sa ma exprim). Sperante de mai bine, vise vagi sau clare ca oglinda proaspat curatata (nu le spun iluzii, doar astazi), promisiuni facute siesi sau oferite din proprie initiativa, inima usoara, chef de viata, bucurie fara multe motive - toate sunt ca un cocktail energizant pentru care, unii dintre noi se dau peste cap doar sa soarba cateva guri, macar o data la cativa ani.

La fel, de ce "a ramane impreuna" vazut de Ford doar ca un progres este un fapt mai putin important, cand in vremurile noastre asocierile dintre oameni tind sa devina optionale, sub presiunea imperativului asumarii propriei responsabilitati pentru viata traita? Parca in trecut nu se vorbea atat de mult de asumarea propriei vieti, nu se punea asa de mult accent pe rolul de co-creator al fiecarui om in urzeala propriei vieti. Traim vremuri cand presiunea pe individ este mare, prezenta atat sub forma unui "stres al performantei" socio-profesionalo-familiale cat si sub forma unui "stres al asumarii de sine" prin ceea ce pare ca inseamna el: optimizare personala, succes pe cat mai multe planuri, gandire si comportamente pozitive, inventarul alegerilor constiente in detrimentul celor haotic-impulsive, pozitionarea "mai sus" in ochii nostri si ai celor din jur care conteaza, coerenta, constanta, si autenticitate, auto-educatie continua, etc.

Poate pentru ca "a lucra impreuna" implica si "a fi impreuna" si "a ramane impreuna" si pe langa cele 2 conotatii, induce presupunerea ca cele doua persoane s-au pus (prin negociere constienta sau mai putin evidenta) intr-o forma de acord ce le permite sa lucreze impreuna pentru un scop comun, identificat si acceptat de catre ambele parti.

Apropo, identificarea(intelegerea) scopului si acceptarea lui sunt doua chestiuni diferite. Culmea mi se pare ca in majoritatea imensa a situatiilor concrete de viata, folosim atat de des intrebarea "[Ma] Intelegi?" dar atat de rar "[Ma] Accepti?"

Sensul citatului bate inspre motivatia pentru succes in afaceri (l-am extras dintr-un context economic). Totusi, zona de afaceri este doar un palier al posibilitatilor de dezvoltare ale oamenilor. Gandirea unitara sau "impreuna" ca produs al idealei "minti colective umane" este inca intr-un stadiu incipient dar accelerat de evolutie. Constiinta colectiva parca se zbate sa nasca o noua paradigma ce poate urca nivelul de perceptie, intelegere si acceptare la un nivel probabil inca greu de evaluat.

Intuitia ma indeamna sa risc o perceptie personala: ca si constiinta colectiva (de rasa) suntem in pragul acceptarii faputului ca "suntem cu totii impreuna". Urmeaza apoi alegerile de "a ramane impreuna" si apoi de "a lucra impreuna". Cred de asemenea ca acestea doua din urma se vor succeda accelerat si inegal fata de prima etapa.


Intr-o postare viitoare voi incerca sa prezint prin lentila subiectiva a perceptiei mele cateva posibile conexiuni ale acestor idei cu altele similare emise in epoci diferite de catre diferiti cautatori intr-ale intelesurilor inca ascunse ochilor nostri interiori...

Dupa 8 ani

Astazi s-au implinit 8 ani de cand tatal meu, Gabriel Dan, a plecat brusc de langa noi. Avea doar 57 de ani atunci si daca nu s-ar fi intamplat sa plece, cred ca s-ar fi bucurat mai mult de viata, de timpul petrecut cu cei dragi, de natura.

Timpul estompeaza amintirile, uneori chiar si pe cele placute. Dar comunicarea dincolo de granitele vizibilului ramane. Si pentru ca aleg sa cred asta, si pentru ca uneori parca il vad jucandu-se cu Matei Rafael, baiatul meu, bucurandu-se amandoi fara prea multe cuvinte, ii dedic o melodie de suflet si ii spun: "Sunt si cu tine tata!"

Cu mult drag...

"Viata e doar o Calatorie"

Titlul postarii trimite la un articol (continua asa, Cristian!)
http://www.baniinostri.ro/Viata-e-doar-o-Calatorie--p292.html

As putea petrece un timp indefinit avand ambele perspective: interioara - a cantecului si exterioara - a imaginilor suport din videoclip.

...Voi?...

MOOLA MANTRA

Ascultati atenti si neagitati aceasta mantra,
apoi simtiti efectul...

Namaste!



*** MOOLA MANTRA ***

OM -The primordial sound of the Universe 
SAT -Truth
CHIT -Pure consciousness,
ANANDA -Bliss,
PARABRAHMA -The Supreme Creator,
PURUSHOTAMA -The energy which incarnates as an avatar to guide us,
PARAMATMA -The divinity present in every being,
SRI BHAGAVATI -The female aspect of creation
SAMETHA -In communion with
SRI BHAGAVATE -The male aspect of creation,
NAMAHA -Salutation
HARI OM TAT SAT -Hail to that divine truth

UMANITAR: Un gest mic pentru o noua sansa la viata

*** La Multi Ani tuturor! ***
Fie ca Nou An sa ne aduca pe toti mai aproape de trezirea interioara, de unitatea spirituala in credinta in Isus Cristos, dincolo de barierele mintii rationale, de temerile mintii irationale si de slabiciunile corpului fizic!

Reiau postarile din Nou An cu inca un apel umanitar.

La randul meu, o cunosc personal pe Roxana, ca atare acest mail este un apel autentic pentru ajutorarea unui semen de-al nostru. Suma ramasa nu este mare, sansele lui la o noua viata pot creste cu aportul nostru!



From: Roxana Ionita
Subject: Un gest mic prin care putem ajuta un baiat sa aibe o noua sansa la viata. il cunosc personal, roxana
To: "Roxana Ionita"
Date: Friday, January 8, 2010, 1:13 PM

Dragii mei,

Se pare ca a venit momentul in care o persoana apropiata mie sa faca parte din cei care au cu adevarat nevoie de ajutor pentru a avea o sansa niua de a trai.

Desi stiu ca cei mai multi dintre voi nu il cunoasteti pe Stefan Georgescu, el este student in programul pentru care eu lucrez. Pentru cei dintre voi care nu ati avut ocazia sa il cunoasteti personal va scriu cateva cuvinte despre el.

Pentru noi toti cei care il cunoastem a fost o provocare placuta, datorita implicarii lui in tot ceea ce face si dedicarii totale pentru proiectul la care lucreaza, oricare ar fi acesta. Este un luptator!

Incet, incet, cunoscandu-l mai bine, am aflat si problemele lui mari de sanatate, pe care la inceput nu a vrut sa le stim. Asa am aflat ca inima lui este a unui om de 60 de ani, desi are doar 25 !

Va scriu acest email deoarece in februarie 2010 trebuie sa se opereze ca sa ii puna o valva la inima, valva care ar trebui sa-i mai dea o sansa la viata, pe care in acest moment nu o mai are.

Mai are nevoie de 4000 de lire sterline (se va opera in Anglia, cine doreste mai multe detalii medicale, le putem trimite atasat). Restul banilor de care a avut nevoie pana acum au fost stransi de parinti vanzand tot ce au putut, de la o familie din Anglia care l-a ajutat foarte mult si de la Microsoft, care deja a facut o donatie consistenta pentru el. Nu mai are alte surse directe si de aceea noi (echipa Tiffin EMBA) am hotarat sa il ajutam.

Va rog sa o faceti si voi, fiecare asa cum poate, cu sume de bani (cat de mici, sunt importante) sau trimitand informatiile lui mai departe.

Mai jos gasiti cateva informatii despre el si conturile in care puteti face platile.

Va multumesc anticipat pentru implicarea voastra si pentru efortul pe care il faceti.

Cu drag,

Roxana Ionita

Conturile la care se pot face donaţii pentru Stefan sunt:

CitiBank Europe plc. Dublin - Sucursala Romania (Agentia Colentina)
Cod SWIFT: CITIROBU
Titular de cont : STEFAN GABRIEL GEORGESCU
IBAN: RO35CITIB000001000027476 (EUR)
IBAN: RO68CITIB000001000027464 (RON)
IBAN: RO65CITIB000001000034114 (GBP)

CONTACT: Miorica Georgescu (mama lui Stefan)
Mobil: + 40 722 161 953

Email : stephan.georgescu@live.com

Cine este Ştefan Georgescu?

Ştefan Georgescu este un tânăr de 25 de ani, o persoana activă, dornic să acumuleze cât mai multe cunoştinţe dar cu probleme mari de sănătate.

A absolvit Liceul teoretic "Edmond Nicolau", apoi Facultatea de Fizica sub indrumarea Dnului Prorector Prof. Dr. Emil Stefan BARNA din cadrul Universitati Bucuresti. În clasa a XI au apărut primele simtome ale bolii de inimă.

A fost găsit inconştient în curtea şcolii şi internat la Institutul de Boli Cardiovasculere « C. C. Iliescu « – Bucureşti unde a fost diagnosticat cu sincope vasovagale, loc atrio-ventricular BAV gr. II şi bloc de ramură dreaptă BRD gr.III. Stefan a fost diagnosticat in martie 2009 la Institutul de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare si Transplant – Tg. Mures, cu insuficienţă cardiacă mitrala gr. II-III, Valva mitrala posterioara fixata prin rupere de cordaje gr III.

Deoarece starea sănătăţii s-a înrăutăţit, cu ajutorul unor persoane deosebite prin intermediul colegilor sai de la Microsoft România a reuşit sa se interneze în luna noiembrie 2009 la Clinica Newham University Hospital http://www.newhamuniversityhospital.nhs.uk din Londra. În urma investigaţiilor a rezultat că are nevoie urgent de un transplant de valva mitrală, deoarece prin neînchiderea valvei inima s-a mărit şi este o inimă a unui om de 60 ani.

Este programat să se interneze pentru operaţie în data de 03.02.2010. Cu toate eforturile familiei şi prietenilor s-a reuşit strângerea sumei de 10.000 lire fiind necesar încă 4.000 lire sterline.

Pe perioada facultăţii a fost Student Consultant al Microsoft România 2004 - 2005.

Între anii 2005 – 2007 a îndeplinit funcţia de Academic & Technical Evangelist Team Lead unde a activat la evenimente interne şi publice în toată ţara. Stefan a lucrat in Sales pentru Microsoft si CompuWare Corporation iar din 2008 este Co-Fondator Microsoft Alumni Network (MSA) (https://www.microsoftalumni.com ). Din octombrie 2010 Ştefan a fost acceptat la Microsoft U.K Ltd. pe poziţia de Account Team Unit Manager.

În prezent lucrează în cadrul Direcţiei Economice în cadrul Universităţii Bucureşti, este in anul II la Facultatea de Management & Marketing Universitatea « Romano-Americana « , anul I Facultatea de Comunicare & Relatii Publice din cadrul Scolii Nationale de Studii Poltitice Administrative (S.N.S.P.A), este înscris la Institute Coach Academy şi urmează programul Executive MBA din cadrul Tiffin University (http://ro.linkedin.com/in/gabrielgeorgescusr ). Pe tot parcursul primului modul Ştefan a primit recomandări atât de la profesorii americani cât şi de la partenerii Microsoft. Din 2007 a urmat cursuri de specialitate cum ar fi: sales/marketing/technical/HR, midmarkets regionale. Stefan a fost nominalizat la LinkedIn Business Award 2010 la categoria "Business Leader of the Year". - http://www.linkedinbusinessawards.com/Nomination/Details/391.

…Stefan se roaga in fiecare zi, folosind cuvintele de mai jos, cuvinte in care crede cu tarie:

« Doamne, am nevoie de tine! Nu vreau ceva anume. Nu vreau un cadou scump ci vreau doar sa ma inveti sa apreciez ceea ce am. Sa stiu cand sa spun stop, dar si cand sa merg mai departe. Sa nu incetez nicio clipa sa cred in visele mele si sa continui sa lupt pentru realizarea lor. Invata-ma sa traiesc fiecare zi ca si cum ar fi ultima, sa daruiesc tot ce am mai bun din mine. Fiecare zi sa fie unica si timpul sa treaca mult mai greu in momentele bune si foarte usor in cele grele. «

Ca familie, suntem constienti ca acest lucru nu ar fi posibil daca nu ar existat oameni minunati si inimosi, darnici, care să ne ajute sa ii putem oferi lui Stefan sa devina o fiinta normala, capabila sa lupte pentru sine. Pentru a-i oferi o sansa la viata in conditii de criza economica, speram ca, prietenii, colegii, cunoscuti si necunoscuti, firme, vor gasi modalitati sa il ajute, sa ne ajute neconditionat.

Conturile la care se pot face donaţii pentru Stefan sunt:

CitiBank Europe plc. Dublin - Sucursala Romania (Agentia Colentina)
Cod SWIFT: CITIROBU
Titular de cont : STEFAN GABRIEL GEORGESCU
IBAN: RO35CITIB000001000027476 (EUR)
IBAN: RO68CITIB000001000027464 (RON)
IBAN: RO65CITIB000001000034114 (GBP)

CONTACT: Miorica Georgescu (mama lui Stefan)
Mobil: + 40 722 161 953

Email : stephan.georgescu@live.com